Ce bani, care agricultori?

De apreciat efortul depus de ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş, de a pune în practică Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, program prin care fermierii români ar putea să primească până în 2013 aproximativ 8 miliarde de euro. Pentru mediul rural, accesarea acestor bani
ar reprezenta şansa ieşirii din sărăcia cronică. Analizând prestaţia domnului Cioloş, se poate afirma că a lucrat profesionist, lucru observat şi de premierul Tăriceanu, care ia în calcul un "transplant" de specialişti de la agricultură la celelalte ministere responsabile cu fondurile europene. Pe hârtie planul este perfect, tratat în detaliu. Nu lipseşte din acesta implicarea sectorului bancar în dezvoltarea proiectelor din mediul rural. Pentru domnul Cioloş procesul este simplu. "Odată acest program lansat, am vrut să avem această întâlnire în comun pentru a consulta băncile în legătură cu interesul pe care îl manifesta pentru investiţiile în agricultură şi pentru a identifica mecanisme de comunicare între instituţiile statului şi bănci, pentru un acces mai facil al beneficiarilor la credite. Noi le-am prezentat facilităţile pe care Programul de Dezvoltare Rurală le oferă şi pe care le-am prezentat şi la lansarea programului, şi anume faptul că nu mai este nevoie de scrisoare de garanţie bancară din partea beneficiarului înainte de a-şi depune proiectul", spunea ministrul după recenta întâlnire cu reprezentanţii sectorului bancar. Parcă aici se manifestă un optimism exagerat. Nu neg faptul că reprezentanţii sectorului bancar au înţeles avantajele implementării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, dar stau şi mă întreb dacă beneficiarii finali, cei din mediul rural, care sunt şi cei mai importanţi "actori", au înţeles măcar o zecime din program? Rezultatele recentului Barometru Rural realizat de Institutul Totem Communication pentru Agenţia de Strategii Guvernamentale ar fi trebuit să-i dea bătăi de cap actualului ministru. De pildă, peste trei sferturi dintre respondenţi (78,1%) nu sunt interesaţi de accesarea fondurilor europene pentru moment sau în următorul an. Mai mult, două treimi dintre respondenţi (61,1%) nu cred că pot accesa fonduri europene. Dezvoltarea la sate nu intră în preocupările locuitorilor, dovadă că majoritatea respondenţilor nu au intenţia de a dezvolta în următorii 2 ani o exploataţie agricolă (87,6%) sau să pornească o afacere proprie. O astfel de percepţie nu este de bun augur. Desigur, nu este vinovat actualul ministru pentru situaţia creată, dar se dovedeşte încă o dată cât ne costă amatorismul autorităţilor centrale şi locale în procesul de informare a potenţialilor beneficiari. S-au cheltuit şi se cheltuiesc sume imense, iar efectul este nul. În mediul rural există deschidere către informare: două treimi dintre respondenţii Barometrului Rural (76,9%) au ca principală sursă de informare privind Uniunea Europeană televiziunea, iar alţi 13,6% radioul. De aici se poate observa "calitatea" informaţiilor primite. Vina o poartă şi autorităţile locale, care, în loc de sfaturi practice, le-au vândut sătenilor, luaţi cu arcanul la primărie, numai lozinci. Un îndemn la realism a fost primit şi ieri. Comisia Europeană (CE) consideră că printre elementele cruciale de care depinde accesarea fondurilor UE prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală sunt informarea potenţialilor beneficiari şi capacitatea administrativă a autorităţilor, declara ieri Niculae Idu, reprezentant al CE la Bucureşti. Pe lângă informare, mai există o explicaţie a atitudinii celor din mediul rural faţă de programele europene. Aceasta este dată de sărăcie şi de lipsa de încredere în sistemul
agricol. Acelaşi barometru relevă că suma medie obţinută în ultimul an din vânzarea produselor agricole este de 24 milioane lei vechi, în condiţiile unei investiţii iniţiale de 20 de milioane de lei vechi. Remarcăm un profit de 4 milioane de lei vechi şi mai mult de jumătate dintre respondenţi (51,4%) nu cred că ar putea obţine mai mult profit din agricultură. Desigur, implicarea sectorului bancar în cofinanţarea proiectelor europene este benefică, dar cred că mai întâi trebuie implicaţi chiar agricultorii care se arată sceptici că pot mirosi bani europeni.