Nastase nu scapa de proces nici cu ajutorul deputatilor

Decizia Curtii Constitutionale potrivit careia inceperea urmaririi penale a ministrilor si fostilor ministri care sint si parlamentari nu se poate face decit cu avizul Camerelor
din care fac parte arunca intr-un termen imposibil de prevazut momentul in care cinci mari dosare de coruptie vor ajunge in fata unei instante. Cotidianul trece in revista principalele capete de acuzare pe care procurorii le-au putut documenta pina in momentul in care, sub o forma sau alta, aceste dosare au fost blocate, in principal prin invocarea unor vicii de procedura de catre cei vizati.
Ministrii penali: faptele pe care Curtea Constitutionala le ingroapa in Parlament

In pofida deciziei Curtii Constitutionale, Adrian Nastase poate fi trimis in judecata pentru o parte din dosarul Zambaccian.

Adrian Nastase este acuzat in dosarul Zambaccian de trei infractiuni: luare de mita, pentru bunurile din China si lucrarile de amenajari interioare la imobilul din Bucuresti si la casa de la Cornu, de santaj, pentru ca, ulterior deschiderii dosarului, l-a amenintat pe principalul martor al acuzarii, Ioan Paun, fostul consul al Romaniei in China, si, in fine, de insusire de foloase necuvenite, pentru ca ar fi primit ilegal, in 2004, prin intermediul firmelor Eurografica si Vertcon, materiale de campanie electorala in valoare totala de 28 de miliarde de lei vechi (circa 700.000 de euro la cursul de atunci). Surse judiciare sustin ca, in pofida deciziei de luni a Curtii Constitutionale, Nastase ar putea ajunge din nou in fata judecatorilor. Aceasta intrucit DNA pregateste disjungerea ultimei parti din dosar, cea care priveste finantarea ilegala a campaniei sale electorale. Infractiunea respectiva ar fi fost comisa de Nastase in calitate de presedinte al PSD, si nu de prim-ministru, caz in care procurorii nu au nevoie de nici un fel de aviz pentru declansarea urmaririi penale. Aceste avize sint necesare, conform Constitutiei, doar pentru infractiuni comise in exercitiul functiei de ministru, or, Nastase ar fi beneficiat ilegal de finantarea campaniei sale in calitate de sef de partid.

Dosarul de coruptie al lui Adrian Nastase are 30 de volume si contine zeci de marturii date de soferi, gestionari, muncitori, administratori de firme sau ale fostului consul al Ro-maniei in China Ioan Paun. Pina si ofiteri SPP care au asigurat protectia familiei Nastase in China au povestit procurorilor DNA modul in care acestia au procedat la „shoppinguri“ facute de cei doi in aceasta tara, care insumeaza peste o jumatate de milion de dolari. Toate aceste marturii sint insotite de probe materiale din cele mai diverse: facturi, registre contabile, liste de cumparaturi, expertize ale Institutului de Criminalistica, declaratii vamale, scrisori trimise de Dana Nastase consulului Paun in care-i indica ce anume trebuie sa cumpere din bazarurile chinezesti. Mai mult, dupa ce procurorii DNA au deschis dosarul, Adrian Nastase a incercat santajarea principalului martor al acuzarii, Ioan Paun, pe care l-a amenintat, printr-un apropiat, ca va dezvalui in mass-media ca ar fi agent sub acoperire, fapt care, indiferent daca e adevarat sau nu, ar fi compromis iremediabil cariera diplomatica a fostului consul.

Dosarul de luare de mita al lui Adrian Nastase a pornit de la doua denunturi. In 24 ianuarie 2006, Cristina Popa, fost administrator al firmei Vertcon SA din Bacau, le-a relatat procurorilor modul in care, in perioada 2002-2004, Irina Jianu, pe atunci sefa Inspectoratului de Stat in Constructii, care controla in fapt Vertcon, a determinat-o sa achite din conturile societatii bunuri importate din China de Adrian si Dana Nastase. „Pentru efectuarea formalitatilor vamale au fost folosite facturi completate in fals pe formulare «in alb» ce aveau aplicate doar stampilele si semnaturile furnizorilor chinezi, formulare expediate prin posta de Ioan Paun din cadrul Ambasadei Romaniei din China“, se arata in rechizitoriul DNA. Chinezariile, in valoare totala de peste o jumatate de milion de dolari, erau cumparate din bazaruri fie personal de Dana Nastase, fie de Paun si erau trimise pe mare pina in portul Constanta, de unde ajungeau la depozitul Vertcon din Bacau, iar de acolo, la imobilele familiei Nastase din Zambaccian si Cornu sau la casa din Strada Cristian Tell a unui apropiat al familiei fostului premier. Toate aceste bunuri erau inregistrate drept cheltuieli in registrele contabile ale Vertcon, dar reprezentau, conform procurorilor, mita primita de Nastase pentru a o mentine in functie pe Irina Jianu.

In 9 martie 2006, Ioan Paun a depus, la rindul sau, un denunt penal la DNA in care arata cum a fost obligat de fostul premier, in schimbul mentinerii sale in functie, sa cumpere bunuri de pe piata chinezeasca pentru familia Nastase, sa le ambaleze, sa le depoziteze intr-o cladire detinuta de Ambasada Romaniei in China si, ulterior, sa le expedieze in Romania. Tot Paun se ocupa si de registrele de cumparaturi intocmite la solicitarile Danei Nastase, si de expedierea prin posta a documentatiilor in alb emise de firme chinezesti. Paun a primit de la sotii Nastase 711.000 de dolari pentru aceste achizitii, din care a cheltuit 592.000 de dolari, iar restul i-a predat DNA.

Adrian Nastase a facut intre 2002 si 2004 trei vizite oficiale in China, insotit de Dana Nastase, care a mai fost in alte trei excursii pentru a „importa“ bunurile necesare caselor din Zambaccian si Cornu. Dana Nastase a cumparat din China practic tot necesarul unei gospodarii. Listele de cumparaturi depuse de Paun la dosar cuprind bunuri din cele mai diverse: vase WC, chiuvete, bideuri, cazi de baie, cabine de dus, oglinzi, veioze, paturi, brazi de Craciun, plapumi, perne, lenjerii de pat, covoare, draperii, ciucuri de draperii, perdele, fete de masa
, ciorapi, peruci, posete, rochii, biciclete, aparate de taiat oua, masini de taiat taitei, lanterne, tacimuri, flori si legume artificiale, hamace, clopotei, ceasuri breloc, strecuratori etc. Mare parte a acestor obiecte au fost identificate de procurori la perchezitiile efectuate in apartamentele vecine din blocul
din Zambaccian (unul detinut de Andrei, fiul lui Adrian Nastase) sau in casa din Cristian Tell, cumparata de Paul Opris de la Tamara Cernasov, matusa prin alianta a fostului premier. Apartamentul din Zambaccian al sotilor Nastase nu a putut fi perchezitionat, intrucit cererea adresata de DNA conform prevederilor Constitutiei a fost respinsa in 7 martie 2003 de plenul Camerei Deputatilor. Ulterior, Adrian Nastase a invitat un comando de ziaristi sa-i „perchezitioneze“ locuinta, astfel incit procurorii au atasat la dosar si inregistrarile televiziunilor in care apar o parte din obiectele indicate in lista lui Paun. Fostul consul le-a predat procurorilor pina si foto-grafii facute de Dana Nastase in China cu obiectele pe care voia sa le achizitioneze.

Sotii Nastase duceau bani cash in China pentru cumparaturile facute. Paun isi aminteste cum a preluat de la un pilot Tarom o mapa neagra pe care i-a dat-o Danei Nastase. „Impreuna cu dinsa am deschis aceasta mapa. Imi amintesc ca, atunci cind am facut acest lucru, eram in masina si in interiorul mapei era un top de hirtie A4 care avea in mijloc un decupaj, din interiorul caruia am scos trei teancuri de bancnote, fiecare continind 10.000 de dolari“, scrie Paun in declaratia data procurorilor.

Dupa ce DNA a inceput ancheta, in 2006, Adrian Nastase a incercat sa-l santajeze pe Paun pentru ca acesta sa-si schimbe declaratiile si sa nu predea procurorilor probele materiale aflate in China. In acest scop l-a invitat, in zilele de 13 si 14 martie 2006, pe Octavian Cretu, administrator al firmei Romaqua Borsec si apropiat al lui Paun, in biroul sau din Camera Deputatilor si i-a cerut sa intervina pe linga fostul consul pentru a-l determina sa nu mai colaboreze cu procurorii. Cretu a sesizat insa DNA inaintea acestor intilniri, iar procurorii l-au echipat cu aparatura de inregistrare ambientala. Nastase avea doua solutii complementare pentru

a-l convinge pe Paun: fie sa plece citiva ani din tara si sa-l sustina financiar, fie sa-l santajeze in caz ca refuza prima oferta. „Deci Irina Jianu vrea sa anunte ca el (Paun - n.red.) i-a spus ca e ofiter sub acoperire. Deci iese un scandal si o mizerie. Mie nu-mi lasa posibilitatea decit a unui atac care sa mearga pe toate zonele“, i-a spus, conform inregistrarilor din dosar, Adrian Nastase lui Octavian Cretu. Fostul consul nu s-a lasat intimidat si a depus marturie in dosarul de coruptie al sotilor Nastase.

In timpul urmaririi penale, Adrian Nastase s-a prevalat de dreptul de a nu declara nimic anchetatorilor, preferind sa se apere direct in fata instantei. Insa, odata ajuns in instanta, Adrian Nastase a ridicat o exceptie de neconstitutionalitate, pe motiv ca inceperea urmaririi sale penale nu a avut avizul presedintelui Basescu. Exceptia a fost admisa de Curtea Constitutionala care, dupa ce avizul prezidential a fost obtinut, a decis luni ca e nevoie si de avizul Camerei Deputatilor. (Dorin Petrisor)
Fiul lui Pacuraru, contracte de la baronii tatalui

Ministrul Muncii, Paul Pacuraru, este acuzat de procurorii DNA ca a facut interventii pentru dirijarea unor contracte pe bani publici catre firma fiului sau prin intermediul sefului PNL Gorj, Ilie Morega.

Procurorii DNA i-au facut dosar penal ministrului Pacuraru absolut din intimplare. In timp ce SRI asculta telefoanele liderului PNL Gorj, Ilie Morega, acuzat in celebrul scandal al banilor pentru partid adunati de la institutii deconcentrate, procurorii au descoperit doua convorbiri in care ministrul Muncii il ruga pe Morega sa-l prezinte pe Mihnea Pacuraru, fiul sau, directorilor de la Complexul Energetic Rovinari si de la Societatea Nationala a Lignitului Oltenia spre a-l ajuta in obtinerea unor contracte de formare profesionala. Dupa ce rugamintile ministrului Pacuraru au fost puse in practica de catre Morega, procurorii DNA au inceput instrumentarea dosarului. Conform procurorilor DNA, ministrul Pacuraru

l-ar fi rugat pe Morega sa intervina pe linga cei doi directori de mari societati de stat pentru ca acestia sa incheie contracte pentru perfectionare profesionala cu firma lui Mihnea Pacuraru, Intratest. Pacuraru junior si-a infiintat firma pe care ministrul a recomandat-o oltenilor, Intratest, la doua luni dupa ce tatal sau fusese numit ministru.

Despre discutiile preliminare purtate cu ministrul Pacuraru, Ilie Morega a declarat pentru Cotidianul: „Prima data cind m-a sunat eram in concediu. Mi-a spus ca va veni fiul sau aici si sa discut cu seful de la Rovinari. Eu l-am anuntat pe Ciurea (Laurentiu Ciurea - directorul Complexului Rovinari - n.r.): «Este posibil sa te caute fiul lui Pacuraru, vedeti ce solicita»“. „Nu am intervenit in nici un fel, eu le-am spus sa-l trateze ca pe orice agent economic“, a precizat pentru Cotidianul Ilie Morega. Dupa aceasta discutie, Mihnea Pacuraru chiar a descins la Rovinari, in timp ce la societate tocmai se desfasura sedinta AGA. Tot Morega, care se afla la acea sedinta in calitate de membru AGA, si-a amintit ca secretara directorului Ciurea a intrerupt sedinta pentru a anunta vizita lui Mihnea Pacuraru. Acesta ar fi discutat circa 10 minute cu Ciurea si i-a lasat un pliant despre firma Intratest. (George Lacatus)

Serban Mihailescu, fostul sef al Secretariatului General al Guvernului, are dosar penal pentru ca ar fi primit mita niste arme de vinatoare de la Fanel Pavalache, singurul condamnat pentru coruptie in guvernarea Nastase.

Si dosarul lui Serban Mihailescu (foto), zis Miki Spaga, provine din disjungerea unui alt dosar, cel privind mita de 20.000 de euro pe care ar fi primit-o pentru a interveni in cazul falimentului Bancii Internationale a Religiilor. Declaratia incriminatoare la adresa fostului sef al SGG a fost facuta chiar de catre Fanel Pavalache, un consilier guvernamental si un apropiat de-ai lui Mihailescu. Conform rechizitoriului, Pavalache le-ar fi povestit procurorilor cum i-a trimis lui Serban Mihailescu, in mai multe rinduri, 11 pusti de vinatoare, prin soferul acestuia. O declaratie importanta la dosar este cea a soferului Cristi Zamfir, care a declarat procurilor ca a fost de mai multe ori la vila de la Snagov a lui Serban Mihailescu pentru a-i duce diverse obiecte, printre care se numarau si sase arme de vinatoare. Serban Mihailescu este acuzat de fapte de coruptie. Procurorii sustin ca seful SGG ar fi fost ajutat in savirsirea acestor fapte si de catre Marin Bucur, presedintele Asociatiei de Vinatoare „Cerbul Bucuresti“, care e anchetat si el sub acuzatia de complicitate la infractiunea de coruptie pentru ca a inregistrat armele pe asociatia sa de vinatoare. Marin Bucur este prietenul din copilarie al lui Adrian Nastase si patronul restaurantului de lux Casa Capsa, loc in care Serban Mihailescu si-a aniversat vinerea trecuta ziua de nastere. (George Lacatus)

Dosarul lui Miron Mitrea s-a nascut prin disjungerea dosarului Zambaccian al lui Adrian Nastase. Acuzatiile sint similare: mita contra functii.

Fostul ministru al Transporturilor in guvernul Adrian Nastase, Miron Mitrea (foto), este acuzat de luare de mita. Procurorii DNA sustin ca mituirea consta in lucrari de constructii in valoare de 3,5 miliarde de lei vechi, executate la o casa situata in Baneasa, detinuta de mama lui Miron Mitrea, Viorica Mitrea. Imobilul a fost renovat si extins intre anii 2001 si 2004 de catre firmele Vertcon, Conimpuls si Regal din Bacau. Vertcon a fost infiintata de Sergiu Sechelariu, fost secretar de stat in ministerul condus de Mitrea, si de Irina Jianu, fosta sefa a Inspectoratului de Stat in Constructii, institutie aflata in subordinea aceluiasi minister. Pe perioada in care Vertcon a lucrat la extinderea imobilului cu 100 de metri patrati, casa era, oficial, in proprietatea unui anume Ion Scarlat. Mama lui Miron Mitrea a cumparat imobilul abia pe 2 februarie 2004, pentru ca ulterior sa il vinda pentru 280.000 de euro lui Marius Opran, apropiat al sotilor Adrian si Dana Nastase. Lucrarile de extindere si renovare a casei detinute de catre Viorica Mitrea au fost considerate de procurorii DNA ca reprezinta mita luata de fostul ministru al Transporturilor pentru a-i mentine in functii pe Sergiu Sechelariu si Irina Jianu. Acest dosar a fost intocmit prin disjungere din dosarul Zambaccian, in care fostul premier Adrian Nastase si Irina Jianu sint urmariti penal, de la sfirsitul anului 2006, pentru luare, respectiv dare de mita. „Eu sint urmarit penal de mai bine de un an in acest caz. Dosarul a fost disjuns inca de atunci. Nu inteleg de ce se mai declanseaza o data urmarirea penala“, a declarat Mitrea pentru Cotidianul, anul trecut. (George Lacatus)
Codrut Seres este acuzat de tradare

Codrut Seres, fostul ministru al Economiei, este invinuit in „dosarul spionilor“ de cele mai grave acuzatii care se aduc unor demnitari.

Tradare prin divulgare de informatii secrete si sprijinirea unui grup infractional sint acuzatiile aduse de catre procurori lui Codrut Seres (foto) in celebrul „dosar al spionilor“, alaturi de oamenii de afaceri
Stamen Stancev si Vadim Benyatov. Seres este suspectat ca ar fi servit interesele lui Stamen Stancev, considerat capul retelei de spionaj economic, in mai multe cazuri, de la privatizari pina la contracte ieftine de energie
, cum ar fi cazul ALRO Slatina. Potrivit reprezentantilor Parchetului General, numele lui Codrut Seres apare implicat in privatizarile societatilor Electrica Muntenia Sud, Petrom, Turceni si in vinzarea actiunilor Romexterra Bank detinute de Transgaz. Relatia de prietenie dintre ministrul Economiei si Stancev era una foarte apropiata, conform re-zolutiei Parchetului General. Intr-una dintre convorbirile dintre cei doi care exista la dosar, Stancev i se adresa ministrului Economiei folosind direct prenumele acestuia, Codrut. Conform documentelor, „relatia deosebit de apropiata dintre cei doi rezulta din intreaga probatiune a cauzei, probatoriul administrat dovedind ca Stamen Stancev a fost un apropiat al biroului demnitarului“ - fapt cunoscut si de Roxana Iacob, sefa de cabinet a ministrului Economiei si Comertului, care ar fi fost permanent la curent cu relatia privilegiata dintre cetateanul strain si demnitarul roman. Cel mai semnificativ argument al procurorilor privind relatia personala dintre cei doi este faptul ca „Stamen Stancev a fost invitat la nunta ministrului, desfasurata in anul 2006, in contextul in care cei doi au avut in intervalul 2005-2006 mai multe intilniri in afara cadrului oficial, atit in Romania, cit si in strainatate“. Despre acest dosar, fostul ministru Seres a declarat ca „este vorba despre un dosar politic si un circ mediatic orchestrat de papusarul Traian Basescu si realizat de mina doamnei Monica Macovei“. In acest dosar, procurorii au mai cerut punerea sub invinuire si a unor functionari ministeriali: Dorinel Mucea si Mihai Donciu. (George Lacatus)